Șefii comisiilor de apărare din Senatul american, Roger Wicker, și din Camera Reprezentanților, Mike Rogers, ambii republicani, au semnat o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de anunțul Pentagonului privind retragerea din România a brigăzii rotaționale, retragere despre care spun că este necoordonată și în contradicție cu strategia președintelui Trump.
„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada rotațională americană în România și procesului de revizuire a posturii de forțe care ar putea duce și la alte retrageri ale forțelor americane din Europa de Est”, susțin cei doi membri ai Congresului SUA.
Șefii comisiilor de apărare amintesc că au avertizat încă din 19 martie că nu vor accepta schimbări semnificative a efectivelor americane în străinătate fără o consultare cu Statul Major Inter-Arme și fără colaborarea Congresului
„Președintele are dreptate că postura de forță a SUA în Europa trebuie adaptată pe măsură ce NATO își asumă sarcini suplimentare și modul în care au loc războaiele se schimbă. Însă această adaptare trebuie coordonată pe scară largă, atât în interiorul guvernului american, cât și cu NATO”, susțin Wicker și Rogers.
„O retragere prematură”
Cei doi amintesc și de rolul pe care România și l-a asumat față de NATO și în raport cu Statele Unite.
„România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura de cafre aveau nevoie. România cheltuie peste 2% din PIB pentru apărare de mulți ani și s-a angajat să ajungă la 5% din PIB. Aceste investiții, pe lângă contribuția sa la apărarea zonei estice a NATO și a securității la Marea Neagră, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. Este de notat că, din 2016, România găzduiește detașamentul de apărare anti-rachetă Aegis Ashore, acceptând un risc politic, militar și economic substanțial pentru instalarea unui sistem conceput în primul rând pentru apărarea aliaților din NATO decât pentru cea a propriului teritoriu”, se spune în comunicatul șefilor comisiilor de apărare.
Chiar dacă aliații europeni ai Statelor Unite au fost de acord să-și asume într-o măsură mai mare povara apărării colective, reînarmarea Europei va cere timp.
„Retragerea prematură a forțelor SUA din flancul estic al NATO, la numai câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează postura de descurajare și riscă să provoace noi agresiuni rusești”, argumentează congressmanii americani.
Ei susțin că decizia Pentagonului pare a fi în contradicție directă cu încercările lui Donald Trump de a determina Rusia să accepte o soluție negociată a războiului din Ucraina.
„De asemenea, decizia transmite un semnal greșit către Rusia chiar în momentul în care președintele Trump face presiuni asupra lui Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să-și demonstreze fermitatea împotriva agresiunii rusești. Din nefericire, decizia Pentagonului pare necoordonată și în directă contradicție cu strategia președintelui”, precizează sursa citată.
Wicker și Rogers sunt nemulțumiți și de faptul că nu a fost consultat Congresul, câtă vreme ambele partide s-au pronunțat deja pentru o prezență militară americană robustă în Europa. Ei precizează că vor cere clarificări de la Pentagon cu privire la planurile de minimizare a efectelor deciziei de retragere.
„De asemenea, vom căuta să obținem asigurări că, așa cum a declarat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne acolo și că Statele Unite vor continua să susțină o prezență constantă, prin rotație, în Polonia, țările baltice și România”, se mai spune în comunicat.
Anunțul MApN privind retragerea unor trupe de la Mihail Kogălniceanu
MApN a anunțat miercuri dimineață că România și țările aliate din NATO au fost informate de decizia Statelor Unite privind „redimensionarea” trupelor americane din Europa. Potrivit MApN, „aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați” în România.
Anunțul a venit după ce publicația ucraineană Kyiv Post a scris, citând surse americane și europene, că Administrația Donald Trump este pe cale să retragă „mii de soldați” americani din România.
Potrivit MApN, printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. Anterior surse HotNews.ro spuseseră că, dacă vor exista reduceri de forțe americane în România, vor fi vizate aceste trupe de la Mihail Kogălniceanu.
„Decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american. Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, a transmis MApN.
